discurs instigator la ură

Deschide libertatea de exprimare o cale către ură?

În mod egal, cu toții avem dreptul la libera exprimare. Acest drept este de o vitală importanță pentru buna funcționare a unei societăți, împreună dar nu mai presus decât alte drepturi la fel de necesare, precum dreptul la demnitate şi onoare, la viață privată, dreptul la propria imagine sau siguranța publică.

Limbajul instigator, insultător sau umilitor destinat să creeze sentimente de ură împotriva unor persoane sau comunități, depășește limitele acceptabile ale libertății de exprimare.

Continue Reading

Discursul intolerant şi intoleranţa religioasă în mediul online

De-a lungul istoriei, discursul intolerant a fost folosit atât de către instituții laice cât şi de către instituțiile religioase. Fie că vorbim despre prigoanele împotriva reprezentanților anumitor rase sau de prigoana împotriva anumitor religii / popoare (Holocaust), discursul intolerant era primul pas în înfăptuirea unor acțiuni îndreptate împotriva omenirii.

Literatura de specialitate din perioada iluministă prezintă modele de toleranţă (Gotthold Ephraim Lessing – Nathan Înțeleptul) iar literatura din perioada guvernării naziste a Germaniei prezintă exemple de intoleranţă şi de discurs intolerant. (Manifestele Partidului National Socialist). De remarcat este însă parcursul unor astfel de discursuri, de la instigarea la ura împotriva semenilor pana la a manipula populația împotriva altor cetățeni cu aceleași drepturi.

Continue Reading

Discursul instigator la ură în era Web 2.0

Finele celui de-al doilea Război Mondial au adus și primele definiții în ceea ce privește discursul instigator la ură. Desigur, au existat mai multe puncte de vedere, dar ceea ce aveau în comun este exprimarea fundamentata pe incitarea și promovarea urii rasiale, a xenofobiei, a  antisemitismului și, în genere, a urii de orice fel, a agresivității naționaliste, a etnocentrismului, a discriminării și a ostilității față de minorități și imigranți.

Discursul instigator la ură a câștigat teren începând cu anii ’90, urmând ca, odată cu era digitalizării, să capete noi caracteristici, rezultând din această simbioză dezinformarea, sau informarea cu intenția voită de a face rău.

Continue Reading

Ce înseamnă „fighting words”?

De curând, accesând internetul, am găsit expresia „fighting words”, care ar veni tradusă drept „cuvinte care se bat”. În mod evident, această traducere este una cuvânt cu cuvânt, consider că ar fi mai bine să folosesc în continuare termenul de „cuvinte care se ceartă”, deoarece „fighting” în limba engleză are atât sensul de a bate fizic pe cineva, dar și acela de a se certa.

Însă cu ajutorul cuvintelor, poate ajungem de nenumărate ori să „batem” pe cineva psihic și nu fizic. Bineînțeles, ambele cazuri sunt inacceptabile, care din păcate se întâmplă totuși în zilele noastre. Este totuși o diferențp dintre cele două tipuri de „fighting”: cea fizică te rănește atât pe dinafară cât și pe dinăuntru, însă cea psihică te atacă din punct de vedere sentimental, emoțional. Ambele lasă urme care trec sau care ramâm impregnate pentru totdeauna.

Continue Reading

Relația dintre discursul instigator la ură și libertatea de exprimare

Dreptul la opinii și liberă exprimare ne aparține tuturor, în egală măsură. În același timp, deși acest drept este de o importanță vitală pentru sănătatea unei societăți democratice, el nu este mai presus decât alte drepturi, la fel de legitime, cum ar fi dreptul la demnitate, la reputație și onoare, la viață privată, dreptul la propria imagine sau siguranța publică. Incitările la violenţă sau afirmaţiile care sunt de natură să creeze sentimente de ură împotriva unor persoane sau comunităţi nu se încadrează în limitele acceptabile ale libertății de exprimare.

Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. (Art.10 2., Convenția Europeană a Drepturilor Omului)

Continue Reading
Scroll to top