„Nu mai comenta  atât! Nu ești în măsură să vorbești!”

„Nu interesează pe nimeni ce ai tu de spus!”

„Ești urât/ă!”

„Ești gras/ă!”

Ai trecut și tu cel puțin o dată prin această situație? Ei bine, nu ești singur.

Auzim peste tot discutându-se despre hate speech în mod special în mediul online și despre faptul că trebuie să facem ceva pentru a fi combătut. Dar ce este hate speech-ul? Depinde ce surse consultăm pentru a afla răspunsul.

Despre termenul hate speech dicționarul ne spune că este un tip de discurs ce are scopul de a ataca o persoană sau un grup de persoane pe baza unor atribute precum rasă, sex, religie, orientare sexuală, naționalitate sau diferite dizabilități. În traducere liberă hate speech este un tip de discurs instigator la ură ce provoacă audiența la discriminare.

„(…) discursul care incită la ură creează un teren ostil dezbaterii critice și nuanțate a unor politici publice, toți membrii societății au de suferit. Nu în ultimul rând, discursul care instigă la ură crește șansele violenței politice și ale violenței împotriva unor membri ai societății.” (Discursul instigator la ură în România, publicat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, 2014)

De cele mai multe ori, discursul instigator la ură este îndreptat împotriva unor grupuri vulnerabile din societate, cel mai adesea grupuri minoritare (ura față de romi), fie ele etnice (antisemitismul), sexuale (homofobia), religioase (islamofobia). Uneori, discursul instigator la ură are ca țintă populația altor state (de exemplu, ura față de ruși, americani etc).

Dar ce măsuri se ia impotriva discursului instigator la ură? Ce campanii s-au derulat pentru combaterea hate speech-ului?

No Hate Speech Movement este o campanie a Consiliului Europei, scopul campaniei este poziţionarea ofensivă împotriva urii pe internet, dezvoltarea de strategii de combatere a acesteia şi modalităţi de sprijin al persoanelor afectate.

www.jugend.support este o  platformă care se adresează tinerilor  și oferă sprijin în rezolvarea unor probleme aflate în legătură cu internetul cum ar fi cybermobbing-ul sau agresivitatea pe internet şi informează cu privire la riscurile fenomenelor actuale de pe internet.

În România, Fundația Corona din Iași a desfășurat o campanie cu tema „mesajelor Discriminatorii și Instigatoare la Ură din mediul online”.

Campania „Fără Ură”  s-a derulat în Republica Moldova și au fost organizate seminare, mese rotunde, flash–mob-uri, spoturi de promovare la televiziunea națională, offline-uri cu bloggeri, meciuri de fotbal. Obiectivele campaniei au fost: sporirea nivelului de conștientizare a discursului online instigator la ură și a riscurilor acestuia pentru democrație și pentru fiecare tânăr în parte; susținerea tinerilor în promovarea Drepturilor Omului, online și offline; reducerea nivelului de acceptare a discrusului instigator la ură în internet; promovarea dezvoltării unor politici și instrumente comune la nivel european, care să faciliteze lupta împotriva discursului instigator la ură;

După cum ați observant există o multitudine de campanii ce s-au derulat și se derulează în continuare împotriva discursului instigator la ură, iar fiecare dintre noi ar trebui să ia parte la astfel de campanii și să se implice în activități de conștientizare ale efectelor pe care le poate avea discursul instigator la ură și cum ne poate afecta pe fiecare în parte.