Discriminarea rasială

(Sursa: pixabay.com)
Recent am fost martora unui caz care m-a marcat și m-a făcut să înțeleg faptul că deși trăim într-o societate modernă, acțiuniile noastre sunt guvernate de tot felul de prejudecăți. De curând am întalnit o persoană care a fost de atâtea ori discriminată pe considerente rasiale încât a ajuns să i se pară normal. Felul în care arătam este si prima impresie pe care o lăsăm celor din jur. Dar faptul că se ajunge la negarantarea anumitor drepturi doar din cauza felului în care arată o persoană este un abuz.
Modul acesta de a discrimina persoanele fără a încerca măcar să vedem cine sunt, ajunge să afecteze persoanle diferit, unii intră într-o stare de depresie, alții ajung să lupte avid împotriva acestei percepții, iar alții ajung să considere aceste aparent mici abuzuri ca și normalitate. Această persoană a ajuns în momentul în care considera că acest tip de comportament față de ea este normal, așa că nici nu mai încerca să protesteze în vreun fel.
În România discriminarea rasială este mereu prezentă. Deși este prezentă, foarte puțini dintre noi suntem într-adevăr atenți la ce se întâmplă în jurul nostru li poate nu o observăm întotdeauna. Din acest motiv, acest tip de comportament ajunge să treacă ușor, ușor în normalitate. Acest lucru afecteză întreaga societate și diminuează semnificativ șansele unei victime ale discriminării rasiale să raporteze aceste abuzuri. Ba mai mult, ajunge să obișnuiască victimele că acest tip de comportament este norma.
În ciuda acestei tendințe de normalizare a discriminării, noi ca societate ar trebui să semnalăm acest tip de abuzuri și să susținem victimele discriminării să nu perceapă acest comportament ca fiind unul normal. Felul cum arăți nu ar trebui să îți definească drepturile!
Comentarii recente